Optimizare depozit

Optimizarea unui depozit de comisionare este o sarcină ce apare des, de ex. la construirea unui depozit nou, la reorganizarea unui depozit deja existent, la creşterea sau scăderea rulajului, în cazul promoţiilor, la început şi sfârşit de sezon, etc.  Soluţia la această sarcină nu este simplă şi uşor de dat din cauza numărului mare de produse şi numeroaselor condiţii care trebuie împlinite.

Există întrebări esenţiale, cum ar fi:

  • Câte locaţii trebuie create?
  • Ce fel de locaţii sunt necesare?

Acestea sunt întrebări la care se poate răspunde relativ uşor cunoscând portofoliul de produse, dar după acestea vin întrebări de detaliu:

  • Unde să punem fiecare produs?
  • Câţi colectori trebuie angajaţi?
  • Pe baza rulajului actual cât va fi timpul de colectare?

La astfel de întrebări vă ajutăm să găsiţi răspunsurile!

 

Criterii de optimizare:

1. Masă critică

  • Se poate defini o masă critică peste care produsele se vor aşeza doar pe rafturi inferioare.

2. Colectori

  • Procesul de colectare îl putem privi ca o bandă rulantă, unde cea mai slabă verigă, adică colector cel mai slab, va determina viteza de colectare. În cazul în care colectarea în diferitele secţii nu este uniformă atunci în anumite secţii apar timpi morţi. Deoarece performanţa colectorilor nu este identică, nu este suficient ca sarcina de colectare în secţia dată să fie identică, deoarece colectorul mai slab “trage” la el colectorii mai buni. Este indicat să se formeze grupuri de colectori şi a se repartiza colectorii astfel.

3. Locaţia

  • La optimizare scopul este scăderea maximă a cheltuielilor. Timpul de colectare al locaţiilor depinde de înălţimea acestora, de tipul lor şi de distanţa lor faţă de calea de parcurgere. De acesta fiecare tip de locaţie primeşte un număr de multiplicare, care va însemna următoarele: cât este costul colectării unui produs din locaţia dată comparativ cu locaţia de unde este cea mai simplă colectarea.

4. Excluderi

  • Se poate întâmpla ca anumite produse sau un anumit grup de produse nu dorim să ajungă una lângă alta. Eventual se doreşte ca întregul depozit să fie aranjat prin separarea produselor pe grupe, se optimizarea se doreşte doar în cadrul acestor grupe. Poate fi necesar ca produse cu nume similar să nu ajungă una lângă alta, de ex. acele produse al căror prime 4 (eventual mai mult sau mai puţin) litere sunt identice.

 

Optimizarea în practică

Este necesar ca la orice schimbare a pieţei – de ex. sosesc produse noi, produselor existente le crește rulajul sau se scot de pe piaţă – adaptarea să se facă fără modificarea structurii depozitului. Datorită acestor factori externi este posibil (eventual trebuie) ca depozitul, care iniţial a fost optim, să fie necesar a se reorganiza. Se poate alege din două metode:

  • În diferite intervale de timp (de ex. de 2 ori pe an) se optimizează depozitul în conformitate cu situaţia pieţei.
  • Menţinem depozitul continuu la un nivel optim. Asta înseamnă că algoritmului de optimizare i se specifică numărul de produse ce poate să mişte, de ex. în fiecare zi de vineri avem capacitate de lucru pentru mişcarea a 20 de produse, şi în aceste zile căutăm (chiar şi cu ajutorul StoreOpt) care sunt acele 20 de produse cu care se poate face cea mai mare economie de cheltuieli.

.

.

.

.

.